Bine ai venit!
|
| |

Dosar Lenin. Vraja nihilismului

35,00 lei
Cartea aceasta este o arheologie a răului politic.

Ea pune în dialog evidenţele istorice cu interpretările academice pentru a ne dezvălui o naraţiune profund tragică, a unor oameni care au fost, fiecare în felul său, sub vremuri.

VLADIMIR TISMĂNEANU este profesor de științe politice la University of Maryland, director al Center for the Study of Post-Communist Societies din cadrul aceleiași universități și membru în boardul International Forum for Democratic Studies (din cadrul NED). În 2006 a fost președinte al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, din 11 aprilie 2007, președinte al Comisiei Prezidențiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, iar între februarie 2010 și mai 2012, președinte al Consiliului Științific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Între 1998 și 2004 a fost editorul revistei East European Politics and Societies, între 2004 și 2008, președintele comitetului editorial al aceleiași publicații, iar în prezent este membru al comitetului editorial. 

Este autorul a numeroase cărți, printre care: Arheologia terorii; Irepetabilul trecut; Despre 1989. Naufragiul Utopiei; Stalinism pentru eternitate; Fantasmele salvării; Fantoma lui Gheorghiu-Dej; Democrație și memorie; Reinventarea politicului; Teze și antiteze la Washington și coautor al mai multor volume, printre care: Dosar Lenin. Vraja nihilismului (împreună cu Marius Stan); O tranziție mai lungă decât veacul; Vecinii lui Franz Kafka; Balul mascat; Încet, spre Europa; Schelete în dulap și Cortina de ceață, ultimele șase împreună cu Mircea Mihăieș. Coeditor, împreună cu Dorin Dobrincu și Cristian Vasile, al Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (Humanitas, 2007). A coordonat și a prefațat ediția românească a trilogiei lui Leszek Kołakowski, Principalele curente ale marxismului (Curtea Veche Publishing, 2009–2010, ediția I; 2021, ediția a II-a). 

Articolele și studiile sale au apărut în numeroase publicații din țară și din străinătate, printre care: The Wall Street Journal; The New York Times; The Times Literary Supplement; The Washington Post; Gazeta Wyborcza; Contemporary European History; Dilema veche; Revista 22. Colaborator permanent, începând din 1983, al postului de radio Europa Liberă și al altor radiouri occidentale. 

Este Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara și al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Marius Stan. Politolog şi redactor-şef al revistei History of Communism in Europe. Începând cu 2006 s-a ocupat de stu­dierea istoriei regimurilor comuniste. Este autorul multor articole academice şi lucrări colective asupra istoriei recente a României, precum şi al unor articole de presă culturală pe teme de istorie politică şi intelectuală. Din 2014 este fotojurnalist la Radio Europa Liberă. Coautor, împreună cu Mihai Burcea şi Mihail Bumbeş, al Dicţionarului ofiţerilor şi angajaţilor civili ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Aparatul Central: 1948–1989, Iaşi, Polirom (vol. I/ 2009; vol. II/ 2011). Coautor, împreună cu Adam Burakowski, al volumului Kraj smutny pelen humoru. Dzieje Rumunii po 1989 roku/ O ţară tristă plină de umor. Istoria României după 1989, Editura TRIO, Varşovia, 2012. Coautor, împreună cu Vladimir Tismăneanu, al volumului Dosar Stalin. Genialissimul generalissim, Curtea Veche Publishing, 2014, 2016.

Este cartea pe care ar fi trebuit să o citească Lenin pentru a înţelege destinul leninismului. Marius Stan şi Vladimir Tismăneanu au adunat, cu o erudiţie remarcabilă, piesele — unele inedite — din dosarul uneia dintre cele mai radicale şi mai criminale ideologii a timpurilor moderne.

Cătălin Avramescu

Dosar Lenin. Vraja nihilismului - Descriere și informații

Adevărul pe care îl spun Marius Stan şi Vladimir Tismăneanu este limpede, clar, orbitor, şi tocmai din acest motiv îi sperie pe cei care, îngrămădindu-se unii lângă alţii, murmură bleg, abia mişcându-şi limba: „Păi cum, da’ chiar aşa, n-avea regimul nimic bun?“ Răspunsul meu este: da, avea ceva bun. Arată clar splendoarea anilor când demonismul nu triumfase încă! Da, avea ceva bun: îi făcea pe oameni să iubească cultura de pe vremuri, scriitorii şi pictorii de odinioară, filosofii de demult şi secolele când oamenii nu dispuneau încă de oameni cum dispune un măcelar de marfa lui.
Toma Pavel

Titlul acestei investigaţii de o acută actualitate şi de o casantă luciditate ar fi putut fi Cartea îngrijorărilor. Dincolo de excepţionala informaţie — adică dincolo de caracterul istoric, informativ, documentar şi ideologic — ea este un sever avertisment la adresa fascinaţiei reprezentate în lumea de azi de revenirea demonilor nihilişti. Obsesia mesianică, vraja puterii absolute, anihilarea individualităţii umane şi a democraţiei, cultul presupus eroic al terorii, al masificării primitive, al radicalismului bazat pe sacrificiu, într-un cuvânt, „noul universalism politic“, sunt demontate admirabil, deodată cu primejdiile stângii fasciste ce pare să fi invadat mediile intelectuale atât din Vest, cât şi din Est. Marius Stan şi Vladimir Tismăneanu propun o profundă lecţie de hermeneutică istorică şi politică într-un moment când totalitarismul incandescent — „pasiunea revoluţionară“ cu nuanţe involuntar religioase — îşi ascute din nou cuţitele. Lenin se relevă a fi, în dialogul celor doi şi în analizele lor, numele de cod al eternei fascinaţii a autodistrucţiei în lumea modernă.
Mircea Mihăieş

Marius Stan şi Vladimir Tismăneanu, prin noua lor carte, despre Lenin şi leninism, intră în descrierea şi analiza unuia dintre fenomenele cele mai importante ale secolului al XX-lea. Într-adevăr, care este cheia acestui secol, dacă există vreuna: Primul Război Mondial, totalitarismul de dreapta, totalitarismul de stânga? Secolul al XX-lea, răspund cei doi cercetători, a fost al lui Lenin, căruia totalitarismul în întregul lui, adică de la Stalin şi Hitler la Mussolini şi Mao, ba chiar la radicalismul islamist extrem-contemporan, îi datorează mult. Situaţi în miezul fenomenului leninist, cei doi eminenţi cercetători urmăresc atât problema originilor acestuia în marxism şi în structura lui de religie secular-scientistă, cât şi problema consecinţelor lui istorice. Cu alte cuvinte, studiind atât fenomenul originar, cât şi dictatorii care au ieşit din mantaua lui Lenin, autorii trasează conturul uriaşului experiment social, de natură criminală, căruia şi noi, cei din România, i-am fost victime. Scrisă clar şi direct, foarte curajoasă şi foarte documentată (unul dintre meritele ei este valorificarea la zi a bibliografiei pe tema totalitarismului de extremă stânga), cartea lui Marius Stan şi Vladimir Tismăneanu este, implicit, o pledoarie pentru valorile liberal-democratice.
Marta Petreu

Anul apariției: 2016

Format: 13.0 x 20.0 cm

Număr pagini: 336

Autor: Marius Stan, Vladimir Tismăneanu

ISBN : 978-606-588-868-5