Lansarea volumului „Dresură de lei” la Zalău

Pe 28 martie 2012, la Galeria de Artă „Ioan Sima” din Zalău a avut loc evenimentul de lansare a volumului de interviuri „Dresură de lei” (Curtea Veche, 2011) de Ioana Revnic. Lansarea s-a desfăşurat în cadrul unui eveniment caritabil numit Citește, privește și dăruiește!, ce a marcat şi vernisajul expoziției Ștefaniei Nechita – Interviuri literare în imagini.

La eveniment au fost prezenți profesorii Iuliu Suciu, Gheorghe Moga, Marcel Lucaciu (inspector de limba și literatura română al ISJ Sălaj) şi Szabo Attila (artist plastic). Întâlnirea a fost moderată de Florica Pop, directoarea Bibliotecii Județene „Ion Scipione Bădescu” Sălaj.

„Fiecare interviu are o anumită particularitate și pune în prim plan elemente fundamentale din opera sau concepția interlocutorului”, a susținut președintele Cenaclului „Silvania” din Zalău, Iuliu Suciu. Continuând această idee, profesorul Gheorghe Moga (de la Școala Gimnazială „Lucian Blaga din Jibou”) a spus că „întrebările puse cu dibacie de Ioana Revnic intervievaților vizează aspecte multiple ale vieții scriitoricești. Fiecare interviu are povestea lui, iar autoarea are vocația dialogului”. Mai mult, profesorul și inspectorul de limba și literatura română, scriitorul Marcel Lucaciu, a fost de părere că interviurile din carte sunt „atipice”. „Este o carte vie, prin senzația de autenticitate pe care o creează. Autoarea este atentă la detalii, știe să improvizeze și găsește pretexte prin care să atragă interlocutorul. Lucrarea poate fi considerată ca o carte de convorbiri amiabile, în care personajele se lasă redescoperite și autoarea știe cum să citeasca în privirile lor, precum și în detaliile legate de modul în care sunt îmbrăcați, și să-i facă să spună ceea ce este important”, a explicat Marcel Lucaciu. Pe de alta parte, artistul plastic Szabo Attila, a prezentat exponatele realizate de Ștefania Nechita ca sugestive și atrăgătoare. „Universul care rezultă din acest limbaj grafic este adecvat și abordarea în alb și negru e sugestivă și expresivă. Autoarea celor 12 lucrari, foarte bine structurare compozițional, folosește simboluri convenționale (litere, figura umană, simboluri divine), dar și elementul ludic prin care creează un univers atrăgător, dar dramatic. Pentru arta plastică, ceea ce vedem aici este inedit pentru că aceste lucrări nu sunt ilustrații la poezie sau proză, ci la interviuri”, a susținut Szabo Attila.

Fragmentul aparține articolului scris de Adela Farkas în Magazin Sălăjean, pe care îl puteți citi integral aici.