Domnişoara Poimâine şi joaca de-a Timpul, citită de Totul despre mame
“Mami, azi e mâine?”
“Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul”, cartea Adinei Rosetti, ilustrată ”ca-n poveşti” de Cristiana Radu, nu trebuie să lipsească de pe noptierele copiilor care vor neapărat să ştie “de ce azi e azi şi cum se transformă în mâine”, “dacă a trecut ieri sau urmează să vină” sau “de ce durează atât de mult până vine poimâine”, dar nici de pe noptierele părinților care au senzația că timpul trece prea repede.
Azi, Mâine, Ieri, Poimâine, Vreodată
Uf, tare mai încurcă cei mici cuvintele astea! Şi tare ne mai prindem noi, părinţii, urechile tot încercând sa le explicăm sensul! Povestea apariţiei acestei cărţi în jurul pătucurilor celor doi copii ai mei stă cuminţică într-unul dintre borcanele simpaticei Doamne Ieri. Cu siguranţă că a prins puțin din parfumul de levănţică pe care dulapul micuţei doamne îl imprimă fiecărui borcan cu amintiri pe care îl păstrează. Desigur, Doamna Ieri a primit această amintire a primei noastre întâlniri de la Domnul Azi. Aaaa, staţi aşa! Voi nu ştiţi încă cine sunt Doamna Ieri şi Domnul Azi, aşa-i? Am să încep atunci cu începutul.
O poveste în dar
Ieri dimineaţă am primit un telefon din partea unei prietene: ”Auzi, tu le-ai citit copiilor Domnişoara Poimâine şi joacă de-a Timpul, a Adinei Rosetti?” ”Nu”, răspund. “Trec pe la tine şi ţi-o las! E atââât de frumoasă!”
Am închis telefonul şi mă gândeam: dar ce poate fi aşa de special la cartea aceasta? E doar o carte cu poveşti pentru copii. Cred că prietena mea are doar poftă să îşi bea cafeaua cu cineva… În cele din urmă am primit cartea, ne-am întins într-adevăr la poveşti lângă o cafea bună şi am uitat de carte. Am uitat doar până aseară când, înainte de a se băga în pătucurile suprapuse, copiii și-au amintit de povestea aflată încă pe biroul meu. “Buuun, să o începem”, zic şi mă apuc să citesc cu ochii cârpiţi de somn şi cu gândul de a-i vedea pe pitici cât mai curând adormiţi.
Numai că, pe la pagina 18, îl aud pe soţul meu spunând: “Băi, cât e de frumoasă povestea asta!” (La noi aşa se citesc poveştile de seară, în familie). Ridic ochii de pe ilustraţiile Cristianei Radu şi îmi dau seama că am ajuns aproape de mijlocul poveştii, că piticii mei nu dorm, ci ascultă numai ochi şi urechi păţaniile Domnului Azi, Doamnei Ieri, aleDomnişoarei Mâine şi mai cu seamă ale Vrăjitorului Timpului şi ale micuţei Domnişoare Poimâine. (Nu vă spun mai multe, deoarece trebuie neapărat să citiți chiar voi această carte. Doar un mic indiciu: v-ați gândit vreodată cum ar fi dacă timpul ar începe să curgă mai repede?) Nimeni nu sforăia, amândoi erau atenţi! Nu tu foială pe sub plăpumi, nu tu “îmi e sete”, nici măcar un pisicit “am nevoie la baie”. Doar un domn Azi deja în pijama, grăbit puţintel să ducă doamnei Ieri amintirile noastre frumoase de peste zi.
Ce le-a plăcut copiilor cel mai mult
În cartea Adinei Rosetti întâlneşti deseori fraze precum aceasta: “Ziua în care (aici se completează cu numele copilului) a avut serbare la grădiniţă” sau “Ziua în care… va scoate flăcări pe nas, ca un Dragon. Acestea sunt fie întâmplările de care are grijă simpatica bătrânică Doamna Ieri şi pe care le aşază în borcanele dumneaei, fie întâmplări prinse în baloane de săpun colorate, meşterite în joacă de copilăroasă Domnişoara Mâine.
Dând pagina cu pagină, citeam şi lipeam numele copiilor mei în frazele pe care Adina Rosetti le-a meşterit anume aşa încât fiecare copil să se simtă special. Rând pe rând copiii scoteau nasul de sub pătură şi veneau să vadă dacă într-adevăr numele lor sunt scrise în carte, bucuroşi tare!
Ce ne-a plăcut nouă, părinţilor, cel mai mult
Nu ai cum, citind năzdrăvăniile făcute de Domnişoara Poimâine, să nu te îndrăgosteşti de această poveste. Nu ai cum să nu îi vezi parcă în faţa ochilor pe toţi locuitorii Regatului Timpului, atât de frumos sunt descrişi. Ilustraţiile Cristianei Radu sunt absolut de vis! E o carte molcomă şi blândă, o carte de poveşti care te ajută şi pe tine, ca adult, să te linişteşti după o zi grea şi încărcată. O carte care, în final, demonstrează atât copiilor cât şi oamenilor mari ca Timpul curge exact aşa cum trebuie, adică nici prea repede, nici prea încet, chiar dacă deseori ne este tare greu să acceptăm asta.
Vă recomand să faceți un drum la librărie şi să vă întoarceți cu cartea Adinei Rosetti şi a Cristianei Radu – “Domnișoara Poimâine şi joaca de-a Timpul”. Pentru copiii voștri, pentru o prietenă dragă sau pur și simplu pentru un sfârşit de zi plin de tihnă.
Recenzie preluată de pe: http://www.totuldespremame.ro/familia-ta/carti-si-filme/o-poveste-despre-timp-despre-ieri-si-despre-maine