Continuăm seria articolelor dedicate curajului de a fi cu adevărat TU, inspirată de volumul Curajul de a fi vulnerabil de Brene Brown.
Gaspar Gyorgy, Diana Cosmin și Otilia Mantelers sunt cei care ne-au povestit până acum despre vulnerabilitățile lor, despre curajul de a fi ei înșiși și de a-și accepta propria personalitate.
Astăzi vom citi povestea Anei Morodan, unul dintre cei mai influenți bloggeri de modă și lifestyle de la noi.
My personal war? Împotriva rușinii și fricii! Ei sunt dușmanii mei, lupta mea, pietroiul legat de picioare.
Am crescut cu “să nu mă faci de rușine”, “să îți fie rușine”, “frica păzește bostănăria”, “frica de rușine” și alte versiuni la fel de teribile ale acestor monștri și de foarte curând sunt completely free (e drept, mă mai mușcă din când în când de colțul inimii, dar nu mă las).
Acum 10 ani locuiam la Arad și lucram în avocatură; muncisem pentru asta, împlinisem visele celor dragi, toată lumea din jurul meu se bucura de parcursul meu personal și profesional; mai puțin eu. Colegii mei avocați (ah, ce personaje superbe!) erau încântați să vadă în fiecare zi o nebună care mai mult pozează decât pledează, părinții mei se mândreau că fiica lor avea o profesie cu prestigiu; everybody was proud, mai putin eu, sufocată, apneica de blocajul într-un scenariu de viață care nu era al meu și care nu mă împlinea deloc.
Ani buni am trăit cu frica enorma de schimbare și de rușinea că voi fi judecată, blamată și pusă la “ colțul diferenței”.
Până într-un moment (da, de un singur moment e nevoie ca să îți schimbi destinul, să o apuci pe drumul pe care ai fost făcut să umbli; parol!), când după o discuție providențială cu oameni importanți din viața mea mi-am gasit un strop de curaj și am spus: GATA!
Stropul de curaj a devenit forța enormă cu fiecare “Nu, Stop, Asta vreau, Diferența e putere” pe care mi le spuneam și așa am schimbat orașul, profesia, casa și destinul. M-am mutat la București, cu puține haine în geanta și mai puțini bani în buzunar, extrem de vulnerabilă, cu o singură idee-ghid sub breton: “ți-e frică? perfect! Înseamnă că asta trebuia să faci!”.
to be continued…
(you ain’t seen nothing, yet)
Trackbacks/Pingbacks