Cartea ,,O viaţă pentru artă”, de Angela Gheorghiu, Jon Tolansky, publicată la editura Curtea Veche Publishing. Reamintim că soprana Angela Gheorghiu a lansat pe 17 septembrie, la Teatrul Odeon, traducerea în limba română a autobiografiei sale, „O viață pentru artă. Angela Gheorghiu în dialog cu Jon Tolansky”, apărută la Curtea Veche Publishing (la aproape trei ani de la ediţia în limba engleză). Evenimentul a fost deschis de un dialog între soprană și criticul de teatru Marina Constantinescu.
Nimic mai frumos, nimic mai plăcut de citit. O carte care inspiră și care motivează deopotrivă.
O mare soprană văzută prin lumina propriei sale vieți, dar mai ales o femeie/ o doamnă care are mereu un gând bun de povestit și o emoție de dăruit. Și acolo unde este și muzică, unde este talent și har, este și binecuvântare și tăruire. Este pasiune. Este viață. Este sclipire. Tocmai de aceea destinul Angelei Gheorghiu a fost acela de a străluci, de a încânta oamenii cu vocea ei, de a dărui bucurie și speranță.
,,Când o văd și când o ascult pe Angela, am impresia că ne aflăm în fața uneia dintre ultimele mari dive. Felul ei de a se exprima, de a se mișca pe scenă, frumosul ei instrument: toate acestea la un loc alcătuiesc – dacă îmi este îngăduit cuvântul – un pachet unic. Și asta este foarte emoționant. Tot ceea ce face Angela este emoționant și întotdeauna sincer. Se cuvine să îi fim recunoscători unui artist pentru o asemenea onestitate, iar eu îi sunt foarte recunoscător Angelei că este așa cum este – pentru sinceritatea și pentru onestitatea cu care cântă.”
José Carreras
Angela Gheorghiu este asemenea unui magician care te fascinează și pe care vrei să-l provoci și să-l ai în preajmă cât mai multă vreme. Un magician care te uimește la fel de tare și de profund de fiecare dată, ori de câte ori ți se oferă șansa să-l întâlnești. Angela Gheorghiu are geniu și are sclipire, pe orice scenă a lumii s-ar afla.
Cuvintele mari sunt uneori prea mici pentru a descrie drumul unui om care aduce culoare, inspirație și muzică vieții, în orice colț al lumii s-ar afla. Cel mai bine este să citim povestea Angelei Gheorghiu spusă direct de ea, așa cum numai ea știe.
,,Prin această poveste îmi doresc să vă împărtășesc cu propriile cuvinte, din perspectiva mea, a modo mio, întâmplările, persoanele, emoțiile, frământările, locurile, reușitele, străduințele care vreme de mai bine de un sfert de secol au fost surprinse în miile de povestioare pe care alții le-au scris ori le-au spus despre mine. Cortina se ridică și, pentru întâia oară, libretul este numai și numai al meu”, susține Angela Gheorghiu.
„O dezlănțuire instantanee de vitalitate, talent și frumusețe – ca fulgerul! Și dă dovadă de un extraordinar profesionalism. Nu poți ajunge la o poziție atât de înaltă fără să muncești din greu. A pornit la drum cu o voce minunată, desigur, însă talentul trebuie dezvoltat prin disciplină și inteligență, lucruri pe care ea le are din plin. De aceea – și spun asta cu tot respectul față de ceilalți cântăreți –, ea este astăzi unică. Numai una este Angela Gheorghiu.”
Franco Zeffirelli
,,Am vrut ca biografia să apară într-o limbă de circulaţie. Bineînţeles că va fi tradusă încetul cu încetul şi în franceză, italiană, germană, dar am vrut ca (după engleză) următoarea treaptă, cea mai importantă pentru mine, să fie româna. Și sunt foarte fericită”, a conchis soprana Angela Gheorghiu.
,,Are o voce care intră ea însăși în rol și, pe lângă faptul că este o apariție scenică rafinată, vocea ei prezintă o calitate actoricească aparte. Uneori auzi o voce bună, dar nu simți actorul în miezul ei. În vocea Angelei o auzi pe actrița care își interpretează rolul”
Plácido Domingo
Angela Gheorghiu este unul dintre cei mai pasionați și talentați artiști de operă ai zilelor noastre, o personalitate monumentală, a cărei intensitate și ardoare, atât pe scenă, cât și în viața de zi cu zi, au captat atenția lumii operei mondiale. Alcătuită mai ales din interviuri în exclusivitate, această biografie autorizată a superstarului internațional de operă acoperă viața și cariera artistei de la anii copilăriei petrecuți în România comunistă la debutul spectaculos de la Covent Garden din 1992 și până la spectacolele celebre de pe marile scene ale lumii.
În paginile cărții, Angela Gheorghiu dezvăluie noi perspective ale interpretării multora dintre rolurile ei legendare și povestește despre colaborările cu cele mai proeminente figuri din lumea operei. Amintirile sopranei sunt ritmate de comentarii și mărturii ale unor nume celebre din lumea muzicală și artistică, precum Grace Bumbry, José Carreras, Plácido Domingo, Marilyn Horne, Bryn Terfel și Franco Zeffirelli.
,,Eu mă rog – şi vă rog şi pe domniile voastre să vă rugaţi împreună cu mine – ca şi România să aibă parte de oameni care decid în favoarea culturii şi a artei, oameni care să construiască şi să lase ceva (în urmă – n.r.). (…) Sunt artişti din România care se nu se mai întorc (în ţară – n.r.). Trebuie să facem orice este posibil, să le deschidem uşile, şi voi să aveţi o reacţie. Dacă publicul nu are o reacţie față de oamenii care au datoria de a construi pentru artă în România, nu se va putea rezolva niciodată nimic.(…) Eu sunt un artist născut în România, dar de 30 de ani nu sunt un artist român, pentru că în România nimeni nu m-a văzut în nici un rol, încă nu am debutat (pe nicio scenă de operă – n.r.). Eu am colegi în toată lumea, de toate naționalitățile, care sunt extraordinar de iubitori față de artiștii din România (…) Artiștii români nu sunt invitați la festivaluri în România. Artiștii din România -şi eu am această dovadă de 30 de ani -, sunt respectaţi în toată lumea, mai puțin în România. Trebuie să cereţi să îi puteţi vedea pe artiștii români la ei acasă”, a declarat soprana Angela Gheorghiu, la lansarea cărții sale de la Teatrul Odeon.
,,O dezlănțuire instantanee de vitalitate, talent și frumusețe – ca fulgerul! Și dă dovadă de un extraordinar profesionalism. Nu poți ajunge la o poziție atât de înaltă fără să muncești din greu. A pornit la drum cu o voce minunată, desigur, însă talentul trebuie dezvoltat prin disciplină și inteligență, lucruri pe care ea le are din plin. De aceea – și spun asta cu tot respectul față de ceilalți cântăreți –, ea este astăzi unică. Numai una este Angela Gheorghiu.
Franco Zeffirelli
ANGELA GHEORGIU, O POVESTE….
ANGELA GHEORGHIU, „cea mai fermecătoare și talentată cântăreață de operă a timpului nostru“ (New York Sun), s-a născut la Adjud, în 1965. A urmat Liceul de Artă „George Enescu“ și a absolvit Universitatea Națională de Muzică din București. Și-a făcut debutul internațional în 1992, la Royal Opera House, în La Bohème. Tot aici a cântat pentru prima dată rolul Violettei din „La traviata”, în 1994, legendara producție pentru a cărei transmitere în direct BBC și-a întrerupt programul obișnuit pentru prima și ultima dată în istoria operei și a televiziunii. A apărut pe cele mai importante scene de operă și de concert din lume.
În istoria operei, Angela Gheorghiu strălucește ca un fenomen rar: nu numai o cântăreață/actriță cu o tehnică vocală excepțională și o inteligență dramatică și muzicală profundă, dar și un comunicator magnetic, care pătrunde în inimile și în mințile unui spectru panoramic de audiențe. Angela Gheorghiu aduce cele mai înalte valori ale artei operatice unei mari comunități mondiale, la o scară neobișnuit de largă.
,,Angela Gheorghiu este un simbol al scenei internaționale de operă. Angela înseamnă mai mult decât o voce puternică, mai mult decât un talent împlinit. Angela transmite eleganță și grație cu fiecare pas, cu fiecare cuvânt, chiar și dincolo de tărâmul muzicii clasice.Angela are o valoare incontestabilă și este o extraordinară ambasadoare a țării noastre.”
NADIA COMĂNECI