Dalnic

Am răscolit satul, am bătut la porţi să vedem conacele și miraculoasele lor parcuri, unde tronează arbori seculari Ginkgo biloba, am bântuit prin cimitirul de pe deal, am fost la biserica reformată și am asistat nu doar la slujba de duminică, ci și la lucrarea ciocănitoarei care descojea streașina clopotniţei, am gustat pâinea cu cartofi, slana și ceapa roșie, precum și kürtös-ul cu nuci și vanilie, mai bun aici decât oriunde, am fotografiat și am filmat statuile masive ale lui Doja, am vizitat muzeele secuilor și mofetele cu legende, ne-am înfruptat din memoria locului. […] Ne-am petrecut serile pe platoul de sub nucul cu patru trunchiuri al Conacului Gál, unde se află Centrul Cultural Barabás Miklós, sau tolăniţi pe canapele în saloanele aristocratice ale conacului, la focul din șemineu, am legat dialoguri fertile pentru ceea ce este azi cartea, născută din curiozitate jurnalistică și din bucuria că poveștile există, sunt autentice și nimic nu trebuie inventat. Cartea de faţă este și o invitaţie la călătorie: mergeţi acolo să vă convingeţi!

– Brîndușa Armanca



BRÎNDUȘA ARMANCA este ziaristă și predă, ca profesor universitar, jurnalismul. A lucrat în echipe prestigioase la Radio Europa Liberă, la publicații ca Revista 22, Expres, Timișoara sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timișoara, studio regional pe care l-a condus șase ani. Filmele de televiziune i-au fost recompensate cu numeroase premii internaționale și naționale. În afara sutelor de articole de presă, emisiuni de radio și televiziune care fac parte din viața unui jurnalist activ, a publicat volumele Televiziunea regională în România, Ghid de comunicare pentru jurnaliști și purtători de cuvânt, Mesajul lui Crypto, Învață să învingi, Media culpa, Istoria recentă în mass-media. Frontieriștii, Abolirea timpului buimac. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta și președinta EUNIC-Ungaria. În 2005 a primit Distincția Culturală a Academiei Române, iar în 2012 Distincția pentru Diplomație Culturală a Ministerului Culturii din Ungaria. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România.

BIRÓ ISTVÁN este artist fotograf la Cluj_x005FNapoca, specializat în fotografia documentară și în fotografia de platou, cel mai recent interes al său fiind portretul, dar având disponibilitate și pentru genuri comerciale. După absolvirea Facultății de Arte și Design din Cluj, a început în anul 2000 ca fotoreporter la cotidianul Krónika, unde lucrează și în prezent ca fotoredactor. Trimite sistematic corespondențe la MTI – Agenția Ungară de Știri, una dintre cele mai vechi din Ungaria. A început să practice fotografia de scenă în 2005, la Teatrul Maghiar din Cluj, iar de atunci a lucrat pentru diverse teatre la Satu Mare, Târgu Mureș, Iași. A documentat spectacole ale unor regizori reputați ca Gábor Tompa, Andrei Șerban, Silviu Purcărete, Robert Woodruff, Matthias Langhoff, David Zinder, Michal Dočekal. Abordarea sa este surprinderea clipei irepetabile, imortalizarea evanescenței teatrului, transpunerea atentă a scenei în spațiul fotografic.

MARIUS COSMEANU este jurnalist și sociolog, câștigător al premiului european „Otto von Habsburg“. Ca jurnalist a făcut parte din echipele publicațiilor Cotidianul, Academia Cațavencu, Corso (director editorial) și România liberă. A publicat peste o mie de articole în țară și în străinătate și are de mai mulți ani un blog personal. Experiența sa de cercetător include colaborări cu Banca Mondială, Organizația Internațională a Muncii, Coca Cola HBC, Flora and Fauna International și alte organizații internaționale. Ca evaluator de țară a coordonat proiecte privind migrația ilegală, administrația publică, drepturile omului, problemele de mediu și condiția minorităților. În prezent lucrează ca specialist consultant. A absolvit programul de masterat Ethnic and Minority Studies (ELTE-UNESCO, Budapesta) și este președintele Tempo Giusto, organizație dedicată proiectelor slow media. E bursier UNESCO, German Marshall Fund, Open Society Institute, ERSTE&Bosch și Institute for Human Sciences.

MONA DÎRȚU s-a pregătit să devină profesor de chimie și fizică, dar a devenit jurnalist, meserie pe care a făcut-o 20 de ani în presa generalistă (în fosta rețea Monitorul), în cea de business (ca redac­tor șef al Business Magazin și apoi al Money Express) și în digital, ca director al diviziei online a TVR. În 2012 pornește pe cont propriu cu proiecte de jurnalism/corporate writing și antreprenoriat. Lansează în 2014, împreună cu Andreea Roșca, Cei care schimbă jocul, prima carte despre cum gândesc, decid și acționează antreprenorii din prima generație post-’89; este coautor al newsletter-ului Monday Memo, un digest de infor­mație de business cu o bază de abonați în continuă creștere. În 2015 a creat, alături de Fundația Friends For Friends, Creative Writing Studio, un curs de scriere pentru oameni din companii și ONG-uri. Continuă să lucreze în proiecte de jurnalism, ca jurat al Premiilor Superscrieri și mentor în programele de burse Superscrieri; susține anual seminarii de jurnalism și scrie din când în când pe blogul său, monadirtu.ro.

GAZDA ÁRPÁD a devenit jurnalist datorită experienței trăite prin participarea sa la revolta de la Timișoara din decembrie 1989. După terminarea studiilor de fizică în 1990 la Universitatea din Timișoara, s-a angajat direct în presă. Pe parcursul carierei de jurnalist a fost corespondent de Timișoara la cotidianul bucureștean Romániai Magyar Szó, corespondent pentru România la Radio Europa Liberă, secția maghiară, redactor-șef al săptămânalului Erdélyi Napló, redactor-șef adjunct al cotidianului Krónika, redactor la Radio Timișoara, colaborator al Info Rádió și al săptămânalului Heti Válasz din Ungaria. A obținut diploma de jurnalist radiofonic la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta în 1999, după nouă ani de experiență acumulată în presă. A obținut mai multe premii jurnalistice și de proză scurtă. În prezent este corespondent de Transilvania al agenției ungare de presă MTI. Este autor al volumului de reportaje cu titlul: Mikor kicsi voltam, magyar voltam (Când am fost mică, am fost unguroaică). Din 2008 este președintele Fundației pentru Comunitate.

RUXANDRA HUREZEAN a absolvit Facultatea de Filosofie din Cluj-Napoca, cu specializarea sociologie. Lucrează în presă de peste 25 de ani, timp în care s-a specializat în reportajul social. A condus redacții și a contribuit la înființarea de publicații, lucrând atât pentru presa locală, cât și cea națională. Este autoarea a cinci volume de reportaje și proză scurtă. A fost premiată în mai multe rânduri de către Asociația Profesioniștilor din Presă Cluj (APPC) și a primit premiul mass-media al Ambasadei Germaniei la București pentru reportajele privind istoria și prezentul minorității germane din România.

LIVIU IOLU are 15 ani de experiență în presă. Din anul 2012 până în martie 2016 a fost editorialist al cotidianului Adevărul și coordonator al proiectului de televiziune online Adevărul LIVE. A fost unul dintre reporterii speciali ai cotidianului Evenimentul zilei (2004–2011), a colaborat cu revista Dilema Veche, iar în studenție a fost redactor-șef al revistei Opinia studențească și reporter la TVR Iași. Este absolvent al Departa­mentului de jurnalism al Universității „Al.I. Cuza“ din Iași și s-a perfecționat la École Supérieure de Journalisme de Lille și la Erasmushogeschool din Bruxelles. Are în palmares mai multe premii profesionale pentru reportaj și expresivitate jurnalistică acordate de organizații de prestigiu, printre care Clubul Român de Presă (CRP), Freedom House sau World Vision. În 2008 a primit Marele Premiu pentru presă scrisă al Clubului Român de Presă pentru seria de articole Arestați de aliați, care a dus la demisia ministrului de externe din acea perioadă. În 2006 a fost desemnat „Reporterul anului“ la Premiile „Ioan Chirilă“, cea mai prestigioasă competiție a jurna­liștilor sportivi. În palmares mai are o exclusivitate de presă importantă: după o investigație care a durat doi ani, l-a găsit și i-a realizat portretul pentru prima dată lui Daniel Valentin Ceaușescu, nepotul fostului dictator Nicolae Ceaușescu. În ultimii ani a mai lucrat ca jurnalist freelance pentru Al Jazeera English și ITV News și a fost producătorul emisiunii Generația cu cheia de gât. Din luna martie 2016 este consilier de stat la Cancelaria Prim-Ministrului Dacian Cioloș și, din iunie 2016, purtător de cuvânt al Guvernului.

ANDREEA PORA este ziaristă din 1989, primul articol publicat, un reportaj de la mineriadă, fiind în Revista 22. A lucrat la Radio Europa Liberă, Evenimentul zilei, România liberă, Cotidianul și Expres, pentru care a scris sute de articole și a făcut numeroase anchete și investigații. Este printre primii ziariști care s-au ocupat de dosarele fostei Securități, în special de cel vizând Televiziunea Română. Emisiunea sa, România la raport, de la Radio Mix FM a primit premiul pentru cel mai bun talk-show de radio. De-a lungul timpului, a coordonat Secțiile de actualitate și politică internă la publicațiile unde a activat. În prezent este redactor-șef adjunct la Revista 22. A fost busieră la World Press Institute, SUA, și este implicată în diferite programe ale societății civile, militind pentru independența justiției, programe anticorupție și reforma instituțiilor statului. Participarea la numeroase emisiuni televizate i-a creat notorietatea unui jurnalist intransigent, care pune preț pe deontologie și independență.

T. KOÓS IMOLA este reporter TV, redactor și specialist în domeniul relațiilor publice. A fondat în 2000 prima revistă-magazin de programe din Cluj, intitulată Afiș, în limba română. A lucrat ca responsabilă PR la Tranzit Ház, considerată acropola artei alternative transilvane și, de asemenea, ca redactor la cotidianul maghiar Krónika. Timp de șase ani a fost corespondent regional pentru Duna TV și colaboratoare a emisiunii în limba maghiară a Televiziunii Române. A fost asistenta și responsabila cu relațiile publice a regizorului Gábor Tompa, directorul Teatrului de Stat Maghiar din Cluj. Din 2012 este șef de rubrică culturală la portalul Maszol.ro, versiunea online a publicației Új Magyar Szó. Scrie la hebdomadarul Nőileg. A primit în 2006 Premiul Bolyai pentru modul obiectiv și consecvent în care a prezentat situația drepturilor lingvistice ale minori­tăților din România. În prezent este interesată de influența exercitată reciproc de domenii distanțate, cum sunt artele, în special teatrul, și științele.